Evenimente

Conferințele Dilema veche la Arad. PROGRAM

Conferințele Dilema veche la Arad. PROGRAM

Proiectul itinerant al Conferințelor Dilema veche va avea, pentru 2022, o primă ediție la Arad. Astfel, între 14 și 16 aprilie, Conferințele revin pentru a treia oară în orașul în care s-a născut acest proiect care a căpătat în ultimii doi ani anvergură națională.

Tema ediției arădene este Europa versus, iar invitații confirmați sunt: Paul Dragoș Aligică, Adriana Babeți, Petre Guran, Cosmin Popa, Oana Popescu-Zamfir, Ioan Stanomir.

PROGRAMUL

14-16 aprilie, sala Regele Ferdinand, Primăria Municipiului Arad

Joi 14 aprilie

18.00 Ioan STANOMIR, Libertatea şi inamicii ei: o privire europeană

19.30 Paul Dragoș ALIGICĂ, Criza ideologică și realinierea politică

Vineri 15 aprilie

18.00 Cosmin POPA, Putinismul – ideologie și practică politică

19.30 Petre GURAN, Sinuciderea celei de a treia Rome

Sâmbătă 16 aprilie

18.00 Oana POPESCU-ZAMFIR, Europa politică vs. Europa geopolitică

19.30 Adriana BABEȚI, Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?

Conferințele Dilema veche sînt un proiect inițiat și organizat la nivel național de GMMC în parteneriat cu revista Dilema veche. În Arad, evenimentul este finanțat în mod tradițional cu generozitate de Primăria Municipiului Arad, prin Centrul Municipal de Cultură Arad.

Intrarea publicului este liberă la toate evenimentele.

PROGRAM DETALIAT

Joi 14 aprilie

18.00 Ioan Stanomir, Libertatea şi inamicii ei: o privire europeană

 Misiunea constituţionalismului este aceea de a garanta exerciţiul libertăţii. Europa este, în aceste momente,într-un moment de interogare colectivă. Cui aparţine suveranitatea, cum se poate păstra mecanismul de separaţie şi de echilibru al puterilor în condiţiile stărilor excepţionale, cum putem limita impactul unui efort de inginerie utopică asupra societăţilor noastre: iată câteva dintre întrebările timpului nostru. Despre ele şi despre altele va încerca să vorbească această conferinţă.  

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de ştiinţe politice a Universităţii din Bucuresti. Interesat de constituţionalism, istoria politică şi istoria intelectuală. Cea mai recentă carte publicată “ RSR. Lecţia de învăţământ politic”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2021.

 19.30 Paul Dragoș Aligică, Criza ideologică și realinierea politică Perioada ultimilor ani a adus în prim plan o tot mai pronunțată percepție că spațiul European se află în fața unei situații de turbulență și criză ideologică: vechi și aparent intangibili parametri și certitudini de natură doctrinară și politică ajung să fie tot mai mult sub semnul întrebării, ambiguitatea și confuzia penetrează tot mai mult discursul public, în vreme ce chiar și în conversațiile personale cu vechi prieteni descoperim că apar surprinzătoare percepții contrare și disensiuni acolo unde înainte eram obișnuiți să fie consens sau o convergență de principii. Ne aflăm în fața unor evoluții cu totul remarcabile. Sunt ele doar un epifenomen sau sunt simptomul unor transformări de natură socială, economică și tehnologică și mai profunde și îngrijorătoare? Conferința va explora aceste evoluții cu totul speciale, care pun sub semnul întrebării, acum, la începutul de mileniu, chiar fundamentele ideologice ale ordinii politice liberal-democrate.  

Dragoș Paul Aligică este profesor la Universitatea București unde predă în Departamentul de Știinte Administrative și Senior Fellow la F. A. Hayek Program for Advanced Study in Philosophy, Politics and Economics at George Mason University unde predă in Departamentul de Știinte Economice. Studiază și predă teorii ale guvernanței, analiză instituțională și sisteme economice comparate. Între publicațiile sale recente se numară o monografie despre instituționalizarea propagandei și îndoctrinării.

 Vineri 15 aprilie

 

18.00 Cosmin Popa, Putinismul – ideologie și practică politică

 

Există sute de perspective din care regimul Putin poate fi privit de un observator, însă doar ideologia sa dă măsura contradicțiilor la care s-a condamnat, pendulând aproape neîncetat între lumi. Recuperând selectiv vestigii din visul imperial și rămășițe nostalgice din trecutul sovietic - atent cosmetizate printr-o dură politică de control al memoriei colective - ideologia putinismului este de fapt o  sumă de obsesii politice, înșiruite într-un discurs ce se dorește coerent. De unde vin acestea și mai ales în ce măsură ne arată ele direcția pe care regimul o urmează? Este ideologia regimului un îndreptar pentru acțiunile sale sau sunt ele doar rezultatul unor deciziilor luate sub presiunea circumstanțelor, create chiar de politica liderilor Rusiei. Dar mai ales, cum ne ajută ideologia să înțelegem mai clar sensul pe care îl depozitează liderii Rusiei în cuvintele lor, înțelegând astfel mai bine ceea ce ei încearcă să ne transmită. Despre toate acestea și ceea ce zilele ne vor mai aduce din Rusia, la Arad, în Conferințele Dilema Veche de la Arad.

Cosmin Popa este istoric, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. Studii universitare la București și Moscova, doctor al Universității București. Lucrări: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018), Elena Ceaușescu sau biografia unei dictaturi de familie (2021). A publicat peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice, membru în consiliile științifice ale unor reviste academice. Membru în Comisia Mixtă a Istoricilor din România și Rusia și Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.

 

19.30 Petre Guran, Sinuciderea celei de a treia Rome

 Credința în destinul excepțional al Rusiei în istoria omenirii, de depozitar al unui adevăr suprem, Ortodoxia, s-a exprimat și prin formula Moscova e a treia Romă. Această credință s-a născut într-un text de la începutul secolului al XVI-lea în care Roma desemna sediul unei autorități ecleziastice, Roma papilor și Noua Roma de pe Bosfor a Bisericii bizantine, sursă a creștinismului pentru ruși, fiind primele două. Utilizarea ulterioară a formulei Moscova a treia Romă a deplasat sensul expresiei către o idee imperială, putere politică dotată cu vocația de a conduce omenirea. Cel mai aproape de această pretenție universală a fost Rusia sovietică, patrie și îndrumător a proletariatului internațional. A treia Romă bisericească părea cu totul anihilată în contextul marxism-leninismului. Însă, fostul seminarist Stalin a conceput pentru cei câțiva episcopi rămași în Uniunea sovietică un rol de marionete cu funcții multiple, cultural-simbolice și geopolitice. Post-comunismul rusesc a crescut rolul acestei structuri ecleziastice moscovite și foarte repede a renăscut și referința la cea de a treia Romă, însă nu în sensul medieval de libertate a Bisericii, ci în sensul modern de instrument politic al statului. Recenta solidaritate, drapată în falduri retorice tradiționalist-conservatoare, a episcopatului rus cu agresiunea comandată de Putin împotriva Ucrainei anulează eforturile Patriarhiei moscovite de revenire pe scena internațională.

 

Petre Guran este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, doctor în istoria civilizaţiilor (2003) la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris; autor al volumelor Rendre la couronne au Christ. Etude sur la fin de l’idée impériale byzantine (Herlo Verlag, 2021) ; Biserica în cetate. Studii de ecleziologie ortodoxă (București, 2014) și a peste 40 de studii în limbile engleză și franceză dedicate antropologiei faptului religios şi istoriei intelectuale a formelor de putere în lumea bizantină, antică și medievală, co-autor la Oxford History of Historical Writing și Oxford History of Late Antiquity; numeroase studii, articole şi recenzii în română, pe teme de istorie, arhitectură și religie; fost director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, fellow al Center for Hellenic Studies, Princeton University, fellow NEC. Coordonator al volumelor Constantin Brâncoveanu et le monde de l’Orthodoxie, editura Academiei, 2015; Héritages de Byzance en Europe du Sud-Est aux époques moderne et contemporaine, ouvrage édité par Olivier Delouis, Anne Couderc et Petre Guran, École française d’Athènes, Mondes Méditerranéens et Balkaniques, 2013 Impăratul hagiograf. Cultul sfinţilor şi monarhia bizantină şi post-bizantină, New Europe College, 2001; autor al proiectului de educație alternativă Școala de la Bunești.

Sâmbătă 16 aprilie

 18.00 Oana Popescu-Zamfir, Europa politică vs. Europa geopolitică

Recentul conflict din Ucraina ne-a demonstrat că Europa geopolitică este mai extinsă decât Europa politică. State din vecinatatea Uniunii Europene ca Ucraina, Moldova, dar și din Balcanii de Vest, au facut o opțiune strategică europeană lipsită de echivoc, chiar dacă în planul valorilor și convergenței cu UE încă au drum lung de parcurs. În interiorul Europei politice, Grupul de la Visegrad încearcă să acrediteze, de ceva ani deja, exact această teză: ca putem avea o Europă cu mai multe viteze din punct de vedere axiologic, cât timp opțiunea strategică rămâne comună. Cum relaționează România cu această viziune a vecinilor săi, în contextul recentelor discuții despre o posibilă extindere a formatului V4?

 

Oana Popescu-Zamfir este director al Centrului GlobalFocus, un think-tank central-est european de politică externă, securitate și analiză strategică. Oana a fost secretar de stat pentru afaceri europene și in prezent este afiliată Institutului pentru Știinte Umaniste din Viena (IWM) ca fellow al programului Europe's Futures, dar si Institutului Agora Strategy din München. Ariile de specializare pe care le acoperă în mod particular sunt reziliența democratică, amenințările hibride (operațiuni de influență și război informațional), geopolitica spațiului euratlantic și a vecinatății UE/NATO în raport cu noile provocări globale, impactul tehnologiei și globalizării asupra societății și guvernanței globale. Oana Popescu-Zamfir a fost bursieră Fulbright la Universitatea Yale și a urmat studii postuniversitare la Harvard și St. Andrews.

 

19.30 Adriana Babeți, Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?

 Titlul de mai sus poate părea provocator. El porneşte de la un articol-manifest al prozatorului ceh Milan Kundera apărut în 1983 în revista franceză Le Débat. Un an mai târziu e tradus în engleză în The New York Review of Books, declanşând una din cele mai aprinse dezbateri în lumea intelectuală a anilor ’80. Titlul sub care el a circulat şi continuă încă să circule este „Tragedia Europei Centrale”, dar în original sună altfel: „Un Occident kidnappé ou la tragédie de l’Europe Centrale”. Deci „Un Occident răpit sau tragedia Europei Centrale”. Ce să însemne un Occident răpit?”

Până în 1989, articolul lui Kundera era privit şi comentat ca un text disident, anti-sovietic, chiar anti-rusesc, expresie a exasperării ţărilor din Europa Centrală închise în „lagărul” comunist, dar deopotrivă şi expresie a orgoliului acestora de a-şi afirma propria identitate. O identitate aparte, a unei Europe situate geografic în centru, cultural în Vest şi politic în Est, spune Kundera. O zonă traumatizată, cu un destin tragic. Dar după 1989? Cât de actual a mai fost textul lui Kundera, după ce comunismul a căzut şi după ce, treptat, aproape toate aceste ţări au intrat în Uniunea Europeană şi NATO? Dar acum, în 2022? Cât de actual mai e azi manifestul lui Kundera? Mai putem vorbi despre o tragedie a Europei Centrale? Sau doar despre o dramă a ei? O să aflaţi ce cred scriitorii central-europeni despre toată această poveste.

 Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara şi profesor asociat la Universitatea din Bucureşti, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont. A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (1998). Dintre volumele publicate: Femeia în roşu (1990, împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu, carte ajunsă la cea de-a şasea ediţie şi inclusă în manualele de literatură pentru liceu); Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997); Dilemele Europei Centrale (1998); Arahne şi pînza (2002); Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004); Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Université de Paris IV – Sorbonne, 2007); Amazoanele. O poveste (2013). În prezent pregăteşte pentru editura Polirom Dicţionarul romanului central-european din secolul XX, al cărui coordonator este. Volumele sale au fost distinse cu numeroase premii naţionale.  


Moderatorul evenimentelor:

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche