Evenimente

  • Home
  • Eveniment
  • Expoziția „Mica Unire“ – primul pas spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, la Muzeul Preparandiei
Expoziția „Mica Unire“ – primul pas spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, la Muzeul Preparandiei

Expoziția „Mica Unire“ – primul pas spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, la Muzeul Preparandiei

Expoziția „Mica Unire“ – primul pas spre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 va fi amenajată la Muzeul Preparandiei din municipiul Arad și va putea fi vizitată în perioada 25 ianuarie 2022 – 31 ianuarie 2022.

Expoziția constă în transpunerea unor fotografii însoțite de informații pe panouri de mărimea 60X42 cm, care vor fi montate pe suporturi din lemn, în Muzeul Preparandiei din Arad.

Vizitatorii vor putea să vadă imagini cu portrete oficiale ale domnitorului „Micii Uniri“, Alexandru Ioan Cuza și ale Doamnei Elena Cuza și clădiri și obiecte de patrimoniu care au legătură directă cu Alexandru Ioan Cuza, cum ar fi clădirea Muzeului Unirii din Iași și clădirea Muzeului memorial „Alexandru Ioan Cuza“ de la Ruginoasa.

De asemenea, în expoziție mai pot fi văzute stema Unirii Principatelor de la 1859, clopoțelul care se presupune că a fost folosit la Divanul Ad-Hoc, o litografie cu Divanul Ad-Hoc, un document semnat de Alexandru Ioan Cuza.

Prin organizarea acestei expoziții se dorește evocarea unui moment important din istoria țării, „Mica Unire“ de la 24 ianuarie 1859 de la Iași, eveniment considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

În 24 ianuarie 2022, se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 163 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul.

La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.